Sarea este vitala sanatatii… dar ce fel de sare?

S-a impregnat idea ca sarea nu este sanatoasa.. de fapt, excesul. Sigur, niciun exces nu va fi vreodata bun...dar hai sa fim seriosi, deja se face exces de sare, dar de sare iodata, chimizata... si aici este secretul: 

Sarea iodata, purificata, albita, inalbita si tratata cu antiaglomeranti este problema… aceasta sare este TOXICA. 
Se spune ca sarea ridica tensiunea, provoaca boli cardiace si probleme de inima. Da.. cea TOXICA si nu cea NATURALA - netratata in niciun fel, ne-inalbita, ne-antiaglomerata.  Sarea naturala este gri si atrage umiditate. 
Indicii imediate ca sarea ta este toxica: 
-  este iodata 
-  este alba si curge lin din cutie sau solnita fara sa formeze granule 
-  este ambalata in cutie de carton sau material cartonat (indiciu ca a fost tratata chimic sa nu mai atraga umiditate)  

Totul a inceput in America (unde altundeva?) in anul 1972. 
Bazat pe un studiu incomplet, din doua parti, s-a concluzionat ca atunci cand consumi foarte putina sare esti ferit de hipertensiune, insa studiul s-a facut pe oameni care nu consumau nici alte nocivitati, cum ar fi zaharul, iar cealalta jumatate a studiului s-a bazat pe o cercetare in laborator, pe animale carora li s-a administrat de 60 de ori cantitatea de sare pe care orice om normal ar consuma-o, adica aproximativ 2 cani de sare pe zi. Deci eronat si neconcludent! Totusi, aceste concluzii s-au luat in seama si de atunci a inceput povestea sarii... si anume: Sarea este un pericol.

Cardiologul de seama American, Jeremiah Stamler, sustinator al teoriei ca sarea este rea, admite mai tarziu ca doua studii de la baza teoriei „sare este rea” (din 1972 si 1981) de la baza acestei teorii sunt „neconcludente, contradictorii si inconsistente”.

Alt cardiolog American, sustinator al aceleasi teorii „sarea este rea”, Graham MacGregor, a fost surprins spunand ca cercetarea insuficienta este doar o „iritare minora care ne cauzeaza un pic de agravare” cu alte cuvinte: „nu stim daca sarea este cu adevarat rea, dar hai sa continuam cu minciuna pentru ca deja o spunem de prea mult timp”.

Iata ce nu se doreste a se afla in legatura cu povestea sarii: 
Intr-un studiu european, publicat in 2011, care a urmarit timp de 8 ani 3.681 de subiecti din Belgia, Bulgaria, Italia, Polonia, Romania si Rusia s-a demonstrat: 
-  56% dintre cei decedati erau cei care aveau cea mai mica eliminare de sare (un indiciu clar al consumului limitat de sare) ei dezvoltand boli cardiovasculare in urma carora au si murit 
-  cei care la inceputul studiului aveau tensiunea normala, marirea dozei de sare nu a dezvoltat niciun impact negativ asupra tensiunii

http://www.health.harvard.edu/blog/does-eating-less-salt-lead-to-heart-disease-new-jama-study-is-more-wishful-thinking-than-a-diet-changer-201105042533

Evident, studiul a fost ignorat si chiar discreditat. 
Un alt studiu care a avut loc intre 2001 si 2008 in Canada, Irlanda, Germania, Anglia, Filipine si SUA a concluzionat: dieta scazuta in sare (sodiu) mareste riscul problemelor de inima. 
Interesant este si faptul ca o organizatie guvernamentala de sanatate din SUA, a concluzionat faptul ca: in ultimii 30 de ani nu s-a gasit o legatura clara dintre dietele bogate in sodiu si tensiunea ridicata. 
Dar se continua sustinerea teoriei: „sarea este rea”. 
Realitatea arata insa, ca atunci cand dieta este saraca in minerale (precum sodiu) atunci exista riscul de a deveni hipertensiv. 
Numeroase studii arata ca dietele cu sare redusa pot mari riscul de atac de cord cu 400%.

Ce este sarea?

Sarea in forma sa de baza este sodiu si clor (NaCl).  
Sodiul este un mineral esential pe care corpul nostru nu-l poate fabrica. Sodiul mentine echilibrul fluidelor in corpul nostru, de la apa din celule pana in nodulii limfatici. 
Fara sare inima nu se poate contracta normal ceea ce poate duce la deteriorarea valvelor. 
Clorul pe de alta parte, mentine echilibrul acido-bazic, ajuta in formarea acidului din stomac, ridica pH-ul si ajuta in absorbtia potasiului. 
Pe scurt, sarea regleaza o multime de procese in corp, de aceea: 
- noi consumam sare de mii de ani 
- pacientilor li se administreaza solitie salina pe cale intravenoasa atunci cand nu pot bea lichide (sangele nostru este 0,9% sare) 
- suntem genetic programati sa avem pofta de sarat 

Urme de minerale importante ce se gasesc in sarea NATURALA: sulf, magneziu, potasiu, calciu, siliciu, carbon, fier, aluminiu, parasodiu, strontiu, zinc, cupru, erbiu, tin, mangan, ceriu, flor, rubidiu, galiu, bor, titan, brom. 
Cumva insa, la nivel mondial sarea a fost transformata in inamicul public numarul 1. 
Dar inainte sa consumi toata solnita, ia aminte:  
- totul trebuie facut cu moderatie, inclusiv consumul de sare 
- consuma doar sare NATURALA, neprocesata nici termic, nici chimic, nerafinata 
Sarea rafinata este: 
-  99,7% NaCl 
-  saracita in urmele de minerale  
-  cu antiaglomeranti toxici si procesata chimic pentru albire (ferocianură de sodiu, citrat de amoniu și silicat de aluminiu) 
-  legile sunt foarte relaxate si se accepta ca sarea sa contina si 2% antiaglomeranti (foarte toxic) si accepta si denumirea eronata de pe pachet: sare de mare..desi e procesata chimic chiar daca poate fi de mare... situatie similara cu falsurile despre uleiul de masline extravirgin (articol in curand) 

Retine: sarea de mare sau de mina nu este pur alba si aceasta atrage umezeala. 
Sarea care este saracita in urmele de minerale devine ceva care este strain corpului. 
Sarea ideala este cea care cel mult este procesata intr-o rasnita pentu a o face mai fina si mai usor de folosit. 
Foloseste doar sare nerafinata, neiodata, ne-inalbita si ne-antiaglomerata!!! 
Ideal este ca dupa primele 2 pahare de apa dimineata sa bei o limonada cu apa, zeama de lamaie si un varf de sare naturala pentru a asigura echilibrul electrolitic. Aceasta este si o bautura ideala pentru sport sau dupa sport (nu bauturile sportive care sunt un cocktail chimic).

Mihaela Gheorghita,
Consultant Nutritie
Raw Vegan Chef